poveste despre o Salata

O gospodină, dorind să prepare o salată de legume, gustoasă și hrănitoare, își pregăti pe masa de bucătărie tot ce-i trebuia: trei roșii mari, o ceapă, un morcov, un ardei gras și câțiva cartofi fierți. O vecină o chemă și o ținu un timp de vorbă. Legumele așteptau liniștite, dar se cam plictisiseră… și o roșie începu vorba între ele. Cu inima plină de mândrie, le spuse celorlalte legume:

-Noi, roșiile, suntem frumoase, cu obraji rotunzi și roșii ca nimeni altul, și cine mușcă din noi simte o adevărată plăcere și răcorire… Voi însă nu prea aveți cu ce vă lăuda, nici ca frumusețe, nici ca gust. Tu, ceapă, de exemplu, îți pui nu știu câte cămășuțe pe tine ca să nu ți se simtă iuțeala …

-Dar eu sunt bogată în enzime, substanțe care au un rol foarte important în regenerarea organismului! se apără ceapa.

-Ei, și ce contează asta, dacă nu se poate mușca din tine! îi zise altă roșie.

Ceapa se întristă și își strânse cămășuțele mai bine pe lângă ea, dar, mișcându-se, căzu de pe masă.

-Ha,ha! râseră roșiile…

-Voi ne cam disprețuiți pe toți ceilalți, ripostă morcovul, dar să știți că și eu, de exemplu, sunt plăcut la gust!

-Dar nici prea frumos nu ești, ești chiar caraghios; iar ardeiul de lângă tine, care se tot umflă, face el pe frumosul, însă pe dinăuntru este gol ca o minge și nici prea gustos nu e; ce să mai spun de cartofi, urâți cum nu se poate, mai rău, când sunt în coaja lor și fără vreun suc îmbietor, spuse și-a treia roșie.

Deodată, intră gospodina și discuția încetă.

-Unde-i ceapa? se întreba ea cu glas tare. Nu pot face o salată cu adevărat bună fără ceapă. Și-apoi, cum să mă lipsesc de substanțele ei atât de valoroase? A, uite-o!…

Și când se aplecă, atinse din greșeală o roșie, care căzu și se storci…

-La gunoi cu ea! zise, și-o aruncă.

Curăță ceapa, o spălă și apoi o tăie în feliuțe subțiri, punându-le într-un castron alăturat. Curăță morcovul și-l dădu pe răzătoare.

-Morcovul este cea mai valoroasă legumă, e bogată în vitamina A, bună pentru vedere și antianemică, sporește globulele roșii și hemoglobina din sânge…

Următorul fu ardeiul, pe care-l tăie în felii subțiri, în timp ce declara:

-E bogat în vitamina C, ca și roșiile, vitamina care este tonifiantă și participă la distrugerea toxinelor din corp…

Apoi curăță și tăie în felii cartofii fierți, spunând:

-Cartofii sunt consistenți și hrănitori, ei înlesnesc funcțiile intestinale.

Cele două roșii rămase, auzind toate acestea, se rușinară și se înroșiră tot mai tare… Una îi spuse încetișor celeilalte:

-Nu suntem, dragă, superioare celorlalte, cum am crezut noi! Uite ce spune gospodina și câtă importanță le dă! Fiecare are valoarea și rolul ei, uneori chiar mai mari ca ale noastre!… Și uite ceapa, când a căzut, nu s-a storcit ca surata noastră ...

-Acum să tai roșiile, zise gospodina. Sunt foarte bogate în vitamina C…

Și începu să taie o roșie, care cu ultima răsuflare îi șopti suratei sale:

-…Și avem același final,dragă!

-Iar uneori, chiar mai urât, când ne storcim, îi răspunse repede cealaltă.


Tu ce fel de legumă ești?